Vezi și produse DIAC – https://natth.org/produse-diac/

Cercetările arată că poluarea aerului din interior poate fi de 2 până la de 5 ori mai mare decât poluarea exterioară și în anumite condiții poate fi chiar și de 100 de ori mai mare.

 Deoarece oamenii petrec, în general, mai mult de 80 % până la 90 % din timpul nostru în interior, calitatea aerului din interior, este un element cheie pentru sănătatea .

Poluanții din interior pot fi biologici, chimici și radioactivi.

Bioaerosolii reprezintă 5-34% din poluarea aerului din interior și includ în principal bacterii, ciuperci, viruși și spori.

Poluarea microbiană din interior poate provoca boli respiratorii, cum ar fi astmul, rinita și bolile pulmonare.

Un studiu recent estimează că oamenii inhalează zilnic între 60 și 60.000 de spori fungici, în funcție de nivelul de mucegai din interior. Expunerea la sporii fungici este asociată cu astm bronșic, probleme respiratorii și congestie nazală.

 În majoritatea mediilor interioare, suspensia microbiană din aer este principalul vinovat în cazul multor boli.

La rândul lui, omul contribuie la poluarea aerului din interior prin degajarea de căldură, umiditate, dioxid de carbon, particule, microorganisme și mirosuri corporale. Creșterea temperaturii și concentrațiile diferiților poluanți depind de numărul de persoane dintr-o încăpere, de utilizarea camerei și de activitățile persoanelor.

Sursele de poluare care degradează aerul din interiorul unei case sunt numeroase.

În această prezentare ne concentrăm pe poluanții biologici.

Poluanții biologici sunt organisme vii sau moarte  și provin, de obicei, de la organisme biologice precum ciuperci, mucegai, animale și oameni.

Poluarea aerului din interior cuprinde diverși contaminanți biologici, cum ar fi alergeni, în principal acarieni din praful de casă, precum și insecte, polen și surse animale, mucegaiuri și endotoxine bacteriene.

Contaminanții biologici necesită două condiții pentru a crește: nutrienți și umiditate.

Din păcate, aceste condiții pot fi întâlnite în multe locații, cum ar fi băi, aparate ude precum aparatele de aer condiționat și umidificatoarele, covoarele umede sau subsoluri inundate.

Respirația noastră creează un val de aer fierbinte, umed, plin de urme de gaze reactive, iar pielea noastră emite substanțe chimice în cameră.

Poluanții biologici se află în pereții noștri, în alimentele noastre, în apă, chiar și în aerul din jurul nostru. Acești poluanți sunt organisme vii (adică enzime, ciuperci, bacterii, viruși) sau produse secundare ale acestora care pot fi periculoase pentru sănătatea umană (și animală) dacă sunt înghițiți, inhalați sau pătrund în alt mod în organism.

În majoritatea mediilor interioare, suspensia microbiană din aer este principalul vinovat al bolilor transmise și este un factor pe care mulți oameni îl ignoră.

Despre aerosoli

Un aerosol este definit ca o suspensie de particule de <5 μm în aer (sau într-un gaz), care este suficient de mică pentru a ajunge în bronhii.

Cele mai recente descoperiri medicale sugerează că virusul gripal A este mai probabil să fie transferat pe calea aerului prin aerosolizare și să pătrundă în regiunea inferioară a plămânilor . Calea de transmitere prin aer s-a dovedit a fi predominantă pentru trei boli respiratorii: rujeolă, varicelă și tuberculoză. Când tușesc, strănut, vorbesc sau respiră, oamenii generează particule de diferite dimensiuni și jeturi de aer cu caracteristici inițiale diferite.

Acum se știe că strigătul și cântatul în spații interioare, slab ventilate, pe o perioadă prelungită de timp, crește și riscul de contaminare. Acest lucru se datorează faptului că vorbirea cu voce tare eliberează de 50 de ori mai multe particule încărcate de viruși decât în situația în care nu am vorbi deloc. Acești aerosoli, dacă nu sunt difuzați prin ventilație, devin din ce în ce mai concentrați, ceea ce crește riscul de infecție. Oamenii de știință au demonstrat că aceste particule – pe care le eliberăm în atmosferă atunci când pur și simplu respirăm și care pot scăpa de măștile de față purtate necorespunzător – pot infecta persoanele care petrec mai mult de câteva minute pe o rază de cinci metri de o persoană infectată, în funcție de durata de timp și natura interacțiunii.

O altă formă de contaminare prin aer cu bio-aerosoli infecțioși poate apărea la spălarea toaletelor din spațiile publice datorită  particulelor produse prin spălarea toaletei și care pot fi fie inhalate, fie depuse pe suprafețe.

Utilitatea UV-C în anihilarea poluanților biologici

Se știe că emisiile UV-C provoacă daune fotochimice acizilor nucleici și proteinelor, inactivând și făcând agenții patogeni incapabili de reproducere.

Proprietățile dezinfectante ale radiațiilor ultraviolete sunt cunoscute de aproape 150 de ani.

 În ultimii 85 de ani s-au folosit lămpi UV-C pentru a ucide bacteriile și pentru a inactiva virușii

Iradierea germicidă cu ultraviolete, sau UVGI (Ultraviolet Germicidal Irradiation), înseamnă utilizarea energiei ultraviolete (UV) pentru a ucide organismele virale, bacteriene și fungice.

Corpurile UVGI produc energie UV-C, care are lungimi de undă mai scurte decât razele UV-A și UV-B mai penetrante și prezintă un risc mai mic pentru sănătatea umană.

UVGI din camera superioară se referă la o zonă de dezinfecție cu energie UV care este situată deasupra oamenilor în încăperile pe care le ocupă. Acest lucru ucide agenții patogeni aeropurtați în camera în care sunt eliberați.

Corpurile germicide sunt instalate la aprox. 2,2m înălțime, pentru a preveni expunerea directă la UV a oamenilor din cameră.