Larrouy-Maumus, cercetător în boli infecțioase la Imperial College London din Marea Britanie, avertizează că în prezent, 700.000 de persoane mor în fiecare an de boli rezistente la medicamente și dacă nu se iau măsuri, cifra va crește la aproximativ 10 milioane .
https://www.bbc.com/future/article/20200529-the-surfaces-that-kill-bacteria-and-viruses

El se numără printre cei care caută noi modalități de a combate rezistența antimicrobiană una dintre ele fiind folosirea luminii UVC.
El propune să se transforme suprafețele pe care se găsesc agenții patogeni în arme împotriva lor. Dezinfectarea suprafețelor frecvent atinse este foarte importantă, deoarece virusul care provoacă Covid-19
– Sars-CoV-2 – poate persista pe carton până la 24 de ore, în timp ce pe plastic și oțel inoxidabil poate rămâne activ până la trei zile . Unele bacterii – inclusiv E. Coli și MRSA – pot supraviețui câteva luni pe suprafețe, în timp ce drojdiile infecțioase pot dura câteva săptămâni.
Alți cercetători propun la rândul lor schimbarea texturii suprafețelor pe care le folosim mai des sau acoperirea acestora cu substanțe care prin natura lor pot ucide bacteriile și virusurile depuse pe respectivele suprafețe.
Larrouy-Maumus pleacă de la faptul că ionii din aliajele de cupru fiind atât antivirali, cât și antibacterieni, pot distruge peste 99,9% din bacterii în decurs de două ore . Cuprul este chiar mai eficient decât argintul, care necesită umezeală pentru a-și activa proprietățile antimicrobiene.
În antichitate grecii foloseau cuprul pentru gătit și pentru uz medical.
Un alt material cu proprietăți antibacteriene este titanul cu aliajele lui.
Acesta poate fi tras la temperaturi și presiuni ridicate, sub forma unor foițe fine, care pot ucide diferite tipuri de bacterii care vin în contact cu acest metal. În plus dioxidul de titan atunci când este expus la lumina UV produce specii reactive de oxigen, cum ar fi peroxizii, care inactivează microbii. Acest lucru a fost valorificat prin acoperirea aparatelor dentare, cu scopul de a reduce bacteriile.
Alejandra Ponce, inginer chimist la Universidad Nacional de Mar del Plata din Argentina, afirmă că Există multe dovezi ale eficienței uleiurilor esențiale ca ingrediente antibacteriene și antivirale.
El spune că uleiul de arbore de ceai, o substanță cu miros puternic folosită în obținerea de produse de înfrumusețare, transmite prin aerosoli o acțiune antivirală puternică și este capabil să inactiveze modelul de viruși cu eficiență mai mare de 95% în decurs de 5-15 minute de la expunere.
S-a dovedit în urma cercetărilor că pluta desfășoară o activitate antibacteriană ridicată împotriva Staphylococcus aureus, cu o reducere bacteriană de aproape 100% (96,93%) după 90 de minute de incubație.
https://academic.oup.com/femsle/article/363/3/fnv231/2594523#111285957
O acțiune antibacteriană mai redusă, dar constantă în timp, a fost observată și împotriva Escherichia coli (reducere cu 36% a numărului inițial de colonii bacteriene).
Extractul fenolic de plută prezintă și el proprietăți antibacteriene.
Studiile recente au dovedit că extractul de hamei poate fi folosit ca biocid natural.